Va fi, probabil, cel mai scurt post din toate.
M-am trezit mohorata, ca in orice dimineata de luni. M-am urcat in tramvai si am facut o jumatate de ora pana la serviciu prin orasul insorit in care poti observa in fiecare zi cate ceva neobisnuit sau hilar - astazi, de exemplu, am constatat cu stupoare ca si in cimitire exista toalete ecologice :)))) O sa spuneti "De ce nu?!", dar jur ca mie mi se pare absolut oximoronica alaturarea asta a locului de desertat matele de cel al odihnei vesnice...
Si totusi, in timp ce gandurile mi se trezeau la viata si Tiamat imi urla in casti "That`s how I want it to be And that`s how I like it!", am avut, dintr-o data, sentimentul ca totul e intocmai asa cum trebuie sa fie, ca exista frumusete in algoritmul cotidian, ca Bucurestiul imi pare, intocmai ca si adolescentului Eliade, un loc magic, un nivel al realitatii plin de fisuri prin care poti aluneca pe nesimtite in dimensiuni necunoscute... Am simtit ca ma bucur si atat. Ma bucur!
1 comment:
"Loc de desertat matele" =)) foarte colorata expresia :))
Bucurestiul magic ? Mai degraba as pune = intre hazna si Bucuresti, dar asta-i optica mea: orasul metrosexualilor, Miti corporatista, tiganu in X5, muncitotauru care a facut dus in august anu trecut si care se aseza nonsalant langa mine in metrou, pensionaru acru si plin de fiere, liceene care la 15 ani bat suta de kile pentru ca MacDonalds e solutia unui pranz sanatos pt mami carierista (vezi Miti mai sus). Daca freak show e considerat magic show ... da ... Bucurestiul e un loc magic :)
Post a Comment